Platoul Meledic - Un dulce meleag... si totusi de sare

,

Iată-ne în răcoarea Carpaţilor de Curbură, la aproximativ 65 km de Buzău, purtaţi parcă de susurul pârâului Slănic spre o lume în care natura ne va impresiona prin diversitate, culoare şi impozanţă. La început, pornind dinspre Buzău pe DJ 203 K spre Mânzăleşti şi Lopătari, drumul pare învăluit într-un farmec specific rural. Dar când abia ne obişnuisem cu peisajul zonei, privirea ne este furată de relieful inedit pe care-l vom descoperi. Astfel, în faţa ochilor noştri apar lapiezuri spectaculoase pe blocuri impunătoare de sare, avene în locurile-n care sarea şi argila săroasă par că se îmbrăţişează şi din loc în loc peşteri mai mici şi mai mari întregesc grandoarea acestui peisaj cu parfum buzoian. Toate aceste formaţiuni, toate aceste încântări te vor face să îţi doreşti să descoperi din ce în ce mai mult din tărâmul fascinat al Platoului Meledic.

Platoul Meledic se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 136 ha, având o înălţime medie de 600 m, pe teritoriul administrativ al comunelor Lopătari şi Mânzăleşti. Zona, din punct de vedere geografic, este încadrată în arealul Subcarpaților de Curbură. În drumul nostru spre Meledic, Pârâul Slănic ne însoţeşte clipă de clipă, de parcă ar vrea să se asigure că vom ajunge la destinaţie. Întregul altar de sare al Meledicului se desfăşoară între râul Slănic (Sud), pârâul Jgheab (Est), pârâul Meledic (Nord) şi pârâul Sărat (Vest). Platoul Meledic este constituit dn argile şi gresii de cuvertură, pe meleasă miecenă salmastră a unui masiv de sare, înconjurată de formaţiuni de gresii şi de şisturi argiloase.

Din punct de vedere cromatic, Platoul Meledic poate fi un adevărat răsfăţ pentru privirile celor avizi de splendori naturale. De aceea, în lunile de toamnă şi de primăvară întregul Platou de la Meledic este fardat în stridente culori mov, culori date de puzderia brânduşelor care tresar la fiecare mângâiere a vântului.

Pe măsură ce înaintăm spre profunzimile de sare ale Meledicului, noi elemente ale reliefului ne impresionează. Este vorba despre multitudinea depresiunilor de formă ovală sau rotundă, unele dintre acestea acoperite de apă, sau de zone mlăştinoase. Aceste formaţiuni poartă denumirea de doline. Ele s-au format în momentele în care bucăţile de săre se aflau la adâncimi mari. Lacuri de dimensiuni considerabile au luat naştere în depresiunile mai întinse, formându-se prin îngemânarea dolinelor. Şi astfel, s-a scris povestea celor 2 lacuri – Lacul Mare si Lacul Castelului, pe care le vom observa când clipele noastre vor hoinări prin împrejurimile Meledicului. Un detaliu inedit legat de formarea acestor lacuri este apa dulce pe care acestea o au, lucru uimitor având în vedere că ne aflăm în mijlocul unui platou de sare. Explicaţia o regăsim în formarea acestor lacuri, formare ce a curpins 3 faze: infiltrarea apei prin brecia stratului de sare, scufundarea platoului cu fundul lacului şi formarea unei legături directe cu reţeaua hidrografică, iar în ultimă fază din cauza lipsei vegetaţiei cu rol de reglare a regimului hidirc şi al fixării solului, în urma precipitaţiilor a avut loc o depunere consistentă a materialelor aluvionare care au impermeabilizat fundul lacului, blocând astfel interacţiunea cu masivul de sare. Aşadar, ca şi consecinţă apa a urmat un proces de îndulcire, iar vegetaţia s-a adaptat noului mediu.

Pe lângă detaliile foarte interesante privind evoluţia în timp a acestui areal, Platoul Meledic reprezintă şi-un important obiectiv natural de valoare ştiinţifică prin existenţa în aceste zone a broaştei ţestoase şi a scorpionului. Prezenţa tufelor de cătină albă şi a pajiştilor pitoreşti bogate în specii fac ca valoarea de conservare a acestui habitat să crească. Chiar însăşi Regina Elisabeta, atrasă de frumu­seţea peisajului şi de varietatea faunei şi florei, ar fi dorit iniţial să ridice Castelul Peleş pe aceste meleaguri.

Odată ajunşi pe malul Lacului Mare vom vedea în jurul nostru câteva zeci de sculpturi din lemn, rezultatul dibăciei meşterilor populari din zonă, care-au contribuit cu talentul lor la întregul farmec al acestui meleag dulce şi totuşi, de sare… Turistul ajuns pe aceste plaiuri se poate aşeza pe-o bancă de lemn, sau chiar pe iarbă, in întregul perimetru existând nenumarate posibilităţi de odihnă şi campare pe malul lacului. Mai departe de-aici, cărările te pot purta spre descoperirea versanţilor şi canioanelor de sare ale Platoului Meledic, în mici drumeţii ce pot dura de la 40 de minute, la 2-3 ore. Însă, efortul îţi va fi răsplătit de diversitatea peisagistică pe care o vei regăsi la fiecare pas al tău, pas care va explora din ce în ce mai mult din frumuseţea acestui colţ buzoian de sare, Platoul de la Meledic.

Vă recomandăm câteva obiective turistice şi drumeţii accesibile din zona Platoului Meledic, pe raza Judeţului Buzău:

- Focurile Vii de la Lopătari

- Mănăstirea Găvana

- Vulcanii Noroioşi

- Tabara de Sculptură din Satul Măgura

Text & Foto: Cristian-Alexandru-CATANǍ